Cum mă pregătesc pentru examenul de anatomie?

1. Despre mine:
   - am terminat UMF Carol Davila - totuşi, această postare are şi câteva informaţii utile indiferent de centrul în care studiezi;
   - am avut 10 la toate cele 4 examene de anatomie;
   - am făcut anatomia cu Prof. Dr. Ispas, care şi-a încheiat activitatea la UMFCD, iar asistentul meu a fost dr. Munteanu;
   - ce cărţi ne-a recomandat asistentul nostru: Ranga, Lupu.
   

2. Esenţial:
   
   Anatomia NU se învaţă în sesiune - poate că vei avea CÂTEVA subiecte complet noi de citit în sesiune, asta însemnând vreo 15% din materie, dar în rest TOTUL trebuie învăţat bine din timp.
   
   Anatomia NU se toceşte. Dacă NU VEZI SPAŢIAL ceea ce citeşti în carte, NU FACI CE TREBUIE. Apelează la IMAGINI de oriunde! Netter, Google, Youtube etc! Vezi postările mele cu sugestii.
   
   Lucrurile pe care nu ai timp să le înveţi în timpul anului pot fi învăţate în vacanţa de iarnă (ştiu că oamenii glumesc foarte mult pe tema asta, că în vacanţă toată lumea zice că va învăţa, dar nu o face nimeni - eu am făcut-o - bineînţeles că am avut câteva zile bune de odihnă, dar şi câteva zile în care am trecut serios prin ce mai era de făcut la anatomie.
   
   Subiectele conţin BUCĂŢI de materie. Nu e firesc să înveţi DOAR subiectele. Ci trebuie să înveţi integral, ca materia să se înlănţuiască FIRESC în mintea ta. Ţine minte: profesorul apreciază să vadă că ai priceput, nu că ştii să repeţi ca papagalul un text cu care eşti complet paralel. De regulă, un profesor bun poate mirosi o materie tocită de la kilometri buni. Fă-ţi treaba responsabil. Fă tot posibilul să pricepi ce înveţi.
   

3. Din ce carte să învăţ?
   De unde ţi-a recomandat profesorul. Şi din Lupu. Şi din notiţele de la curs şi LP.
   
   Lupu este o versiune pe scurt, deci profesorii au tendinţa să nu îl recomande pentru că asta ar putea să faciliteze cumva toceala. Învăţatul fără fond.
   
   Daar… nu se poate învăţa totul din Ranga. Fizic nu ai timp de aşa ceva. Şi nu are nicio utilitate pe termen lung. Crede-mă, nu va face diferenţa pe termen lung - eu obişnuiam să fiu perfecţionistă, deci nu ţi-aş spune asta degeaba (iar perfecţionismul este un defect la medicină, o să vă spun cândva şi de ce).
   

4. Cum am procedat eu?

   - m-am pregătit bine pentru fiecare colocviu - acestea erau “Steaua Nordului” pentru mine pe durata semestrului;
   - din păcate, majoritatea oaselor pe care le-am învăţat pt. colocviu NU intrau propriu-zis ca subiecte la examen, din ce îmi amintesc, dar era important să le înţeleg ca să pot vizualiza INSERŢIILE musculare, raporturile şamd;
   - de prin luna Decembrie am început să pregătesc subiectele propriu-zise pentru examen; am printat lista de subiecte şi am început să bifez de pe ea lucrurile pe care până atunci nu apucasem să le învăţ;
   - combinam Lupu, notiţele de la ore şi Ranga (unde nu pricepeam) - şi făceam câte o schemă/un conspect pt. fiecare subiect pe un caiet SPECIAL cu subiecte pt. examenul mare;
   - unde nu avea rost să fac schemă, că poate era destul de schematic în Lupu deja, pur şi simplu puneam un semn în carte, cu numărul subiectului pe el;
   - uneori printam imagini din Netter sau de pe google şi scriam notiţele în jurul lor, apoi ataşam această foaie A4 la caietul cu subiecte.
   

5. Cum reuşeam să vizualizez imaginile descrise în text? Foloseam:
   - desenele de la ore;
   - Netter-ul;
   - Youtube;
   - Google;
   - imaginile din Lupu sau Ranga.
   

6. Ce canale Youtube sau aplicaţii recomanzi pentru ANATOMIE?

   Vezi subiectul ANATOMIE, de aici: https://www.buymeacoffee.com/mitocondria/posts

    

7. Cum arăta procesul de învăţare propriu-zis?
   - ajungeam acasă de la facultate (ori la 14, ori la 17, ori la 20);
   - mâncam, mă odihneam;
   - dacă aveam energia necesară, citeam ce consideram eu că “ardea” în momentul ăla - de ex. anatomie (pt. această postare);
   
   - să zicem că aveam de învăţat bicepsul brahial;
   - prima dată deschideam Netterul şi mă uitam bine la biceps: pe ce oase se inseră? Unde mai exact? Ce raporturi se pot observa pe imagine? Cam ce mişcări poţi face cu muşchiul acesta, aşa, din cum îl văd poziţionat?
   
   - abia DUPĂ ce terminam de analizat imaginea, citeam textul;

   - în felul acesta verificam şi în acelaşi timp repetam concluziile pe care le-am tras singurică, de pe imagine- era un joc simpatic, care mă menţinea curioasă şi mă ajuta să pricep bine imaginea;

   - a doua zi / la cateva zile distanţă (sau cu câteva zile înainte de colocviu) - repetam ideile şi eventual le notam pe o foiţă, ca să fie stocate undeva - foiţa asta rămânea şi pentru examenul mare, dacă era cazul - în felul acesta rămâneam cu ceva şi pentru mai târziu.
   

8. Cum ai procedat în sesiune?

   Anatomia a fost primul meu examen.

   Din păcate am avut un episod depresiv care a debutat în jurul acestei perioade şi mi-a fost foarte greu psihic să fac faţă la examen. Din fericire, ştiam mare parte din materie de dinainte de sesiune. Asta m-a salvat. Deci în general nu a trebuit decât să repet. Nici nu puteam mai mult.
   
   Abia mă ridicam din pat. Am făcut şi gripă chiar atunci, înainte de anato. Mă trezeam pe la 9-10 şi îmi propuneam să fac în fiecare zi un număr de subiecte, cât să termin până la examen. Stăteam la birou şi citeam cum puteam, vedeam totul în ceaţă şi ameţeam, dar încercam să merg înainte. Mă panica enorm. Mi se părea că cine ştie ce se va întâmpla.

   Ulterior am realizat că lucrurile nu erau atât de rele. Şi dacă nu reuşeam să învăţ, tot o scoteam la capăt în cealaltă sesiune. Mergeam la mărire şi nu era nicio problemă. Dar totul era necunoscut şi foarte scary.

   Îmi imaginam că facultatea era mai dură şi mai serioasă decât s-a dovedit a fi. N-a fost aşa. Pe semestrul II m-am relaxat.
   
   Mă temeam probabil de taxă. Privind în urmă, şi dacă ajungeam la taxă, tot nu cred că era mare lucru. Pentru unii poate fi foarte dificil financiar. Foarte foarte dificil. Dar chiar şi în situaţia respectivă - nu se moare din asta. Nu e atât de rău. E doar un examen. Să faci atacuri de panică pentru un lucru de acest gen… nu are niciun sens.

   Vor fi foarte multe examene. Trebuie să găseşti o atitudine intermediară între “fuck it” şi "vreau să dau tot ce pot", chiar dacă simţi că se va duce dracu un examen anume. Şi să ai încredere în tine că data viitoare vei face bine. Eşti, oricum, dintre copiii studioşi ai acestei ţări, dacă ai reuşit să intri la medicină. Nu te mai gândi că lucrurile o vor lua pe o pantă descendentă dacă mai dai greş din când în când. În general, sunt doar evenimente izolate :) apoi îţi revii.
   
   Cu timpul, vei învăţa să pui o barieră de la care să nu te mai laşi să suferi.
   
   Şi dacă ai nevoie să-ţi faci ordine în gânduri, poţi apela oricând la un terapeut :).
   

   
   Au fost totuşi şi multe subiecte pe care nu le-am pregătit deloc până la sesiune.
   
   La embriologie erau câteva subiecte unde efectiv nu găseam nimic pe internet care să mă ajute, nu găseam mare lucru nici în curs, nici în Langman. Şi aşa au rămas până la final. Deci am decis să reţin strict ce pricepeam din ele, şi fie să IGNOR ce era chineză absolută, fie să reţin mici bucăţi de text aşa cum erau (eu nu pot toci decât în cantităţi mici, deci foloseam asta la strictă nevoie).
   
   Important: nu am ştiut absolut TOATE subiectele la examen. Au fost câteva pe care nu cred că le ştiam deloc, sau la care aş fi putut cel mult să prezint câteva idei generale.
   
   Deci linişteşte-te, e normal. Doar încearcă să ai măcar câteva idei generale despre acele subiecte.
   
   

9. Cum a fost la examen?
   
   La cadavru - reperele erau relativ simple. Steguleţele erau amplasate peste nervi şi artere pe care eu consider că toată lumea ar trebui să le identifice uşor.
   
   Pe internet circulă imaginea aceea cu macaroanele. Nu e aşa. Nu ştiu ce imagine v-aţi format voi, dar dacă aţi analizat bine imaginile din Atlas când aţi învăţat, nu cred că puteţi fi dezorientaţi la cadavru.

   
   
   La examenul teoretic, am extras subiectele din plic şi ni s-a dat un timp relativ ok să scriem subiectele pe foaie. Apoi, la ascultare, profesorul mare aprecia persoanele care explicau frumos, clar, anatomia. Să se vadă că au înţeles. Profesorul meu, cel puţin. Dar voi puteţi găsi impresii despre profesorii voştri pe grupul de întrebări.
   

   Sfatul meu: să vă faceţi comfortabili cu materia, din timp. Ca să o puteţi prezenta frumos şi simplu, chiar şi fără exprimări pompoase. Unele detalii extrem de fine probabil că nu vor conta pentru niciun profesor. Nu trebuie să respectaţi exprimarea din carte. Prezentaţi anatomia ca pe camera voastră. Aşa cum “vă vine”. Eu aşa am făcut. Şi a mers excelent :).

10. Cât de mult mă va ajuta anatomia învăţată acum, în viitor? Cum fac să reţin pe termen lung (peste ani) anumite noţiuni?
    
    Pregătesc acum o postare despre asta :). Anunţ pe instagram când apare.

Sper că ţi-am fost de ajutor. Te îmbrăţişez cu căldură! Ştiu că este greu. Chiar ştiu. Îmi poţi scrie pe chat când simţi nevoia să fii ascultat şi să primeşti un sfat. Răspund cu drag când am timp.

Spor!